Ce este uleiul de motor?
Uleiul este primul care determina durabilitatea unui motor. Contine doua componente de baza:
» uleiurile de baza
» aditivii.
Uleiurile de baza reprezinta partea principala a uleiului.
El lubrifiaza partile interne in miscare. Uleiurile de baza ale uleiului de motor pot fi formate din: petrol, materiale sintetizate chimic, o combinatie de materiale sintetice si petroliere.
Un ulei de baza petrolier este format din diferite procente ale uleiului care formeaza produsul final. In general moleculele petroliere ale stocului de baza sunt lungi legaturi de carbon care pot fi sensibile la lovire si fierb la temperaturi relativ mici. Temperaturile motorului slabesc aceste legaturi moleculare, schimband proprietatile fizice ale uleiului.
Diferenta fata de uleiurile de baza sintetice este ca moleculele sunt mult mai rezistente la lovire.
Aditivii ?
Chimicalele din componenta sistemului aditiv al uleiurilor de motor functioneaza pentru a asigura protectia coroziva, neutralizarea acizilor, mentinerea vascozitatii. Aceste chimicale ofera noilor uleiuri posibilitatea de a se adapta noilor motoare facute la standarde ridicate.
Calitatea lor depinde si de industria producatoare de lubrifianti.
Care este rolul unui ulei de motor?
Uleiul de motor modern este un produs specializat, dezvoltat cu grija
de ingineri si chimisti pentru a indeplini mai multe functii esentiale.
Un ulei de motor trebuie sa:
- permita pornirea rapida
- lubrifieze componentele motorului si sa previna uzura
- reduca frecarea
- protejeze de coroziune
- pastreze curate componentele motorului
- asigure economia de combustibil
Imbunatatiri ale uleiului
Calitatea uleiului de motor s-a schimbat in ultimii 30 de ani si noile cerinte in materie de lubrifianti in cazul motoarelor noi a determinat o imbunatatire a uleiurilor. Variatiile in ceea ce priveste abilitatea uleiurilor de a raspunde cerintelor determina rata de clasificare si gradul de vascozitate pe care acesta il primeste.
Clasificarile de service sunt determinate de Institutul American de Petrol. Gradul de vascozitate este determinat de Society of Automotive Engineers. Aceste doua institutii stabilesc standardele in industria uleiurilor de motor.
Vascozitatea ?
Vascozitatea, cea mai importanta proprietate a unui ulei se refera
la rezistenta la scurgere a uleiului. Vascozitatea unui ulei variaza cu schimbarile de temperatura mai mica atunci cand este cald, mai mare cand este frig. Un ulei trebuie sa poata curge la temperaturi mici pentru a lubrifia partile interne ale motorului. Trebuie, de asemenea, sa ramana vascos pentru a proteja motorul la temperaturi ridicate. Cand uleiul este folosit la temperaturi variabile asa cum se intampla in fiecare motor este necesar ca variatia vascozitatii sa fie cat mai mica.
Masurarea schimbarii de vascozitate este data de Indicele de Vascozitate. Cu cat indicele este mai mare cu atat vascozitatea se schimba mai putin, ceea ce inseamna o protectie mai buna pentru motor. Indicele nu indica vascozitatea la temperaturi mari sau mici a uleiului.
Acest indice reprezinta gradul cu care se schimba vascozitateala variatii de temperatura.
Imbunatatirea vascozitatii : aceasta se realizeaza cu ajutorul aditivilor pentru marirea vascozitatii (viscosity improvers), polimeri sau compusi polimerici care scad rata la care uleiurile isi schimba vascozitatea in functie de temperatura.Acesti aditivi maresc gama temperaturilor de lucru a uleiurilor motor si ajuta la fabricarea uleiurilor multigrade.
Protectie la temperaturi joase
Uleiurile circula in motor imediat de la pornirea acestuia.
La temperaturi joase uleiul are tendinta sa se solidifice, ceea ce duce la o inrautatire a curgerii prin conducte, pompa de ulei si alte componente, la pornirea motorului existand riscul ruperii peliculei de ulei existenta in piesele motorului.
Lipsa peliculei de ulei la pornirea motorului este principala cauza a uzurii motorului. Punctul de picurare este un indicator al capacitatii uleiului de a curge la temperaturi joase, respectiv cea mai scazuta temperatura la care uleiul curge. Tehnicile moderne de rafinare indeparteaza parafina din titei, ramanand alte componente asemanatoare care sunt solubile la temperaturi peste 0, dar cristalizeaza la temperaturi joase si inrautatesc circulatia uleiului.
Pentru a inlatura acest inconvenient se adauga aditivi anticongelanti. Acesti aditivi pastreaza cristalele de parafina in parti microscopice si impiedica unificarea acestora in structura uleiului, permitand uleiurilor sa opereze la temperaturi cat mai joase (pe timp de iarna).
Spre deosebire de uleiurile minerale care necesita acesti aditivi, uleiurile sintetice, necontinand cristale de parafina nu necesita aditivi antidepresanti.
Protectie la uzura
Deoarece cea mai importanta functie a uleiului este ungerea, repectiv prevenirea frecarii si uzurii, in ulei se adauga aditivi antiuzura. Acestia protejeaza motoarele aderand la suprafetele metalice in micare si formand pelicule de ulei protectoare intre partile aflate in miscare, mai ales la pornirea motorului.
Pelicula de ulei aflata intre partile in miscare nu elimina complet contactul metal-metal dar minimalizeaza efectele negative ale acestui contact.
Clasificarea uleiurilor
Uleiurile sunt clasificate in doua siteme. Un sistem determina vascozitatea uleiului (SAE) si celalalt determina nivelul lui de performanta(ce ulei trebuie folosit pentru fiecare tip de motor).
Gradele SAE
Gradul de vascozitate SAE este un sistem bazat pe masurarea vascozitatii, acest lucru fiind facut in urma unor teste. Sistemul mentionat a stabilit 11 clasificari in functie de vascozitatea uleiurilor de motor: SAE 0W, SAE 5W, SAE 10W, SAE 15W, SAE 20W, SAE 30,
SAE 40, SAE 50 si SAE 60.“W” indica gradul adecvat de folosire in conditii de temperatura scazuta.
Cu cat numarul este mai mic, cu atat este mai mica si temperatura la care uleiul poate fi folosit pentru protectie sigura. SAE 20 si SAE 20 W sunt doua clasificari diferite. Un ulei SAE 20 ajunge la cerintele de vascozitate ale uleiului SAE 20W si vice versa.
Cele care fac acest lucru sunt clasificate SAE 20W-20. Aceasta abilitate multigrad mareste numarul de intrebuintari ale unui ulei pentru ca intruneste cerintele a doua sau mai multe clasificari.
Exemple de uleiuri cu multi vascozitate sunt:
SAE 5W-30, SAE 10W-30, SAE 15W-40 si SAE 20W-50.
Numarul cu W desemneaza proprietatile uleiului la temperaturi scazute.
Celelalte numere caracterizeaza proprietatile la temperaturi ridicate.
Grad de vâscozitate SAE 5W-30; 5W-40:
Condiţii de temperatură: sub -20°C.
Descriere: Foarte bună economie de combustibil, performanţă la temperaturi joase pentrucele mai multe automobile de generaţie recentă. Recomandat în special pentru automobile noi.
Grad de vâscozitate SAE 10W-30:
Condiţii de temperatură: peste -20°C.
Descriere: Gradul de vâscozitate cel mai frecvent recomandat, pentru majoritatea motoarelor de automobil, inclusiv pentru motoarele multi-valve de mare performanţă şi motoarele turbo / supra-alimentate.
Grad de vâscozitate SAE 10W-40:
Condiţii de temperatură: peste -15°C.
Descriere: Primul “multigrad” produs. O alegere bună pentru a controla uzura motorului şi pentru a preveni uzura uleiului din motive de oxidare.
Notă: Verificaţi întotdeauna cartea tehnică sau cerinţele privind garanţiile înainte de a utiliza acest lubrifiant.
Grad de vâscozitate SAE 20W-50:
Condiţii de temperatură: peste -5°C.
Descriere: Protecţie maximă pentru motoarele de performanţă, care funcţionează în regim de turaţii înalte.
Este o foarte bună alegere pentru temperaturi ridicate sau sarcini grele (şofat în deşert sau tractarea unor greutăţi la viteză mare, pentru perioade lungi de timp).
Grad de vâscozitate SAE 30 şi 40:
Condiţii de temperatură: peste 0°C, respectiv peste 5°C.
Descriere: Pentru autoturisme şi camionete, acolo unde este recomandat de producător. Nu sunt recomandate atunci când ar putea fi nevoie de pornire la temperaturi scăzute.
Notă: Este foarte important să consultaţi cartea tehnică a autovehiculului, pentru a stabili corect gradul de vâscozitate.
Clasa API
Institutul American de Petrol a realizat un sistem de clasificare pentru a identifica uleiurile capabile sa intruneaca cerintele mai multor tipuri de motoare. Sistemul API are doua categorii generale: seria S si seria C. Clasificarea S vizeaza proprietatile uleiurilor
pentru motoarele alimentate cu gazolina sau propan. Daca un ulei trece de o serie de teste pe motoare specifice, atunci poate fi clasificat API. Clasificarea creste in ordine alfabetica asa cum creste nivelul de performanta al lubrifiantilor. Fiecare clasificare noua le inlocuieste pe cele anterioare. Uleiul SL poate fi folosit pentru orice tip de motor, mai putin cele pe care producatorul scrie „ulei fara detergent”.SA si SB sunt uleiuri fara detergent nerecomandate fara o specificatie in acest sens. Avertismentele de pe motoarele fabricate intre
1980 si 1989 cer uleiuri SF, in timp ce acelea fabricate intre 1990 si 1993 solicita uleiuri SG. Incepand din 1996 sunt specificate uleiurile API SJ, iar cele fabricate din 1994 pana in 1997 specifica uleiuri API SH. Din anul 2001 s-a introdus uleiul SL. Acesta are rolul de a reduce consumul de combustibil, de a reduce emisiile. Clasificarile de tip serie C sunt pentru motoare diesel.
Acestea sunt: CA, CB, CC, CD, CD-II, CE, CF, CF-II,
CF-4, CG-4, CH-4 si CI-4.
Spre deosebire de clasificarea S, clasificarile C nu se substituie una alteia. Clasificarile CF, CF-2, CH-4 si CI-4 sunt specifice pentru diferite aplicatii.
Clasificare SAE (Society of Automotive Engineering) = Clasificare internaţională a vâscozităţii uleiurilor de motor, în funcţie de temperatura mediului.
A = ulei obişnuit, “monograd”
B = ulei “multigrad”
C = ulei cu capacitate de ungere îmbunătăţită
|
